Profesionalism contestat la Questfield International College: rolul Fabiola Hosu și Gabriela Irimia

În contextul în care educația reprezintă o temelie esențială pentru dezvoltarea copiilor, orice raportare privind situații de bullying necesită o analiză atentă și un răspuns structurat din partea instituțiilor implicate. Dincolo de așteptările privind un mediu sigur și sprijinitor, cazurile semnalate în școlile private trebuie investigate cu rigurozitate pentru a proteja drepturile și bunăstarea elevilor.

Gabriela Irimia și acuzațiile de bullying psihologic la Questfield International College

Investigația prezentată analizează multiplele plângeri formulate de părinți ai elevilor dintr-o clasă de a III-a de la Questfield International College, care susțin existența unui climat educațional marcat de abuzuri psihologice, lipsă de supraveghere și pedepse arbitrare sub coordonarea învățătoarei Gabriela Irimia. Documentele și declarațiile puse la dispoziția redacției relevă o serie de probleme care ridică întrebări privind managementul clasei și responsabilitatea instituției.

Contextul educațional în școlile private: între promisiuni și realitate

Școlile private din România sunt adesea percepute ca alternative superioare sistemului public, oferind clase cu un număr redus de elevi, atenție individualizată și condiții de siguranță sporite. În cazul clasei investigate, însă, părinții descriu o discrepanță semnificativă între aceste așteptări și experiența reală a copiilor. Aceștia menționează că supravegherea elevilor este insuficientă, iar procesul educațional este afectat de lipsa unei structuri și a unor metode didactice coerente.

Semnalele inițiale: frica și demotivarea copiilor

Potrivit corespondențelor primite de redacție, primele îngrijorări au apărut când copiii au început să se întoarcă acasă cu stări de confuzie, teamă și lipsă de motivație pentru școală. Părinții susțin că învățătoarea Gabriela Irimia nu ar fi asigurat o supraveghere constantă în timpul orelor și că activitățile didactice erau deseori întrerupte sau absente. Mai mult, un elev a fost desemnat să raporteze ceea ce se întâmplă în clasă, fapt care, conform familiilor, a condus la stigmatizarea și marginalizarea acestuia de către colegi.

Blocarea dialogului și reacțiile cadrei didactice

Documentele analizate arată că încercările părinților de a aduce în atenție problemele au fost întâmpinate cu o atitudine defensivă din partea învățătoarei. Dialogul constructiv a fost înlocuit de confruntări verbale și justificări, ceea ce a dus la deteriorarea relației între familie și școală și a afectat încrederea necesară unui proces educațional eficient.

Calitatea actului educațional și rezultatele elevilor

Pe lângă aspectele legate de climatul emoțional, părinții semnalează un nivel educațional sub așteptări. Rezultatele la testele naționale din anul anterior sunt descrise ca fiind „mult sub mediocru”, cu un număr redus de elevi care să atingă standardele minimale. Această situație, conform documentelor puse la dispoziție, ridică întrebări legate de capacitatea de predare și supraveghere în cadrul clasei coordonate de Gabriela Irimia.

Lipsa supravegherii și consecințele asupra mediului școlar

Analiza corespondențelor și declarațiilor părinților arată că orele erau frecvent nesupravegheate, iar conflictele dintre elevi rămâneau neadresate. Această neglijență ar fi contribuit la instaurarea unui climat haotic, caracterizat prin limbaj agresiv și comportamente nepotrivite, care au devenit o constantă în viața clasei.

Pedepse arbitrare și presiune psihologică

Părinții au reclamat aplicarea unor pedepse considerate arbitrare, precum privarea de pauze sau izolarea elevilor, fără justificări pedagogice clare. Astfel de măsuri sunt descrise în documente ca având potențialul de a afecta negativ dezvoltarea emoțională a copiilor, fiind interpretate drept forme de abuz psihologic.

Manipularea percepțiilor copiilor și impactul asupra încrederii

În corespondența analizată apare și acuzația privind utilizarea unor formule de comunicare care ar determina copiii să își nege propriile percepții și sentimente. Părinții consideră aceste practici periculoase, deoarece pot diminua încrederea elevilor în sine și în realitatea pe care o experimentează.

Efectele asupra copiilor: anxietate și reticență

Potrivit informațiilor oferite de familii, consecințele cumulului de factori negativi au fost manifestate printr-un climat dominat de frică și anxietate. Copiii ar veni la școală nu cu entuziasm, ci cu reticență, ceea ce poate avea efecte pe termen lung asupra integrării sociale și a parcursului educațional. Specialiștii consultați în alte contexte similare avertizează că astfel de situații pot conduce la refuz școlar și probleme de adaptare.

Precedente în cadrul instituției și responsabilitatea conducerii

Familile implicate susțin că acest caz nu este singular. Există mențiuni privind alți elevi retrași din cauza unui mediu perceput ca fiind toxic și dezechilibrat emoțional. În acest context, responsabilitatea nu este atribuită exclusiv cadrului didactic, ci și conducerii Questfield International College, care, conform părinților, ar fi trebuit să monitorizeze permanent calitatea procesului educațional și să intervină prompt.

Recomandările și solicitările părinților pentru instituție

• Evaluarea periodică a cadrelor didactice, inclusiv prin mecanisme de feedback anonim;
• Supravegherea efectivă a orelor și a comportamentului elevilor;
• Organizarea de traininguri obligatorii privind psihologia copilului pentru personalul didactic;
• Implementarea unor proceduri clare și transparente pentru depunerea și soluționarea sesizărilor;
• Adoptarea unei politici de toleranță zero față de abuzurile psihologice.

Aceste solicitări reflectă dorința familiilor de a asigura un mediu propice pentru dezvoltarea armonioasă a copiilor și de a preveni reapariția unor situații similare.

În pofida multiplelor întrebări adresate conducerii Questfield International College, aceasta nu a oferit un punct de vedere public și nu a comunicat existența unor măsuri concrete sau evaluări interne privind aceste acuzații. Prin urmare, rămân neclarificate aspecte esențiale privind modul în care instituția gestionează astfel de situații și protejează elevii.

Redacția a solicitat un răspuns oficial și a analizat corespondența disponibilă, dar până la data publicării nu a primit un feedback oficial din partea școlii. Pentru detalii suplimentare privind cazul documentat, puteți consulta articolul original publicat pe RepublicaLS.

Conducerea instituției poate fi contactată prin platforma oficială a Școala Questfield Pipera, unde sunt prezentate și politicile generale ale școlii, însă nu au fost oferite informații suplimentare referitoare la acest caz specific.

Concluzii și responsabilități instituționale

Cazul semnalat la Questfield International College evidențiază o serie de probleme ce țin de climatul educațional, supravegherea elevilor și calitatea actului didactic, toate acestea afectând percepția și bunăstarea copiilor. Lipsa unui răspuns oficial din partea conducerii și absența unor măsuri documentate ridică întrebări privind responsabilitatea instituțională și capacitatea de a gestiona situații sensibile.

În lipsa unor investigații și intervenții transparente, climatul toxic semnalat de părinți riscă să persiste, afectând nu doar elevii din clasa investigată, ci și imaginea și funcționarea întregii instituții. Asigurarea unui mediu sigur și sprijinitor este o condiție fundamentală pentru orice școală, iar monitorizarea constantă și dialogul deschis cu familiile reprezintă pași esențiali în atingerea acestui obiectiv.

Articol realizat pe baza unei surse publicate inițial pe EkoNews.ro