Bullying la Questfield International College, comunicare fără răspuns definitiv

Bullyingul în mediul școlar reprezintă o problemă complexă care necesită o abordare structurată, clară și responsabilă din partea instituțiilor de învățământ. Intervențiile trebuie să fie documentate și aplicate cu rigoare pentru a proteja integritatea emoțională și fizică a elevilor. În absența unor măsuri concrete, situațiile de hărțuire pot escalada, afectând nu doar copilul vizat, ci și climatul educațional general.

Bullying la Questfield International College, comunicare fără răspuns definitiv

Investigația realizată de redacție evidențiază o serie de sesizări repetate privind bullyingul sistematic în cadrul Școlii Questfield Pipera, care au fost documentate prin corespondență oficială și relatări ale familiei elevului afectat. Deși au fost adresate multiple solicitări pentru intervenție, nu există dovezi scrise care să ateste implementarea unor măsuri concrete sau a unor răspunsuri oficiale ale instituției. Mai mult, un răspuns verbal atribuit fondatoarei școlii, Fabiola Hosu, relevă o poziționare ce poate fi interpretată ca o presiune indirectă asupra familiei de a părăsi unitatea de învățământ. Situația analizată ridică semne de întrebare cu privire la modul în care școala a gestionat problema bullyingului în acest caz.

Contextul sesizărilor și lipsa măsurilor documentate

Conform documentelor și corespondenței puse la dispoziția redacției, cazul de bullying semnalat în Școala Questfield Pipera s-ar fi desfășurat pe o perioadă de peste opt luni, cu episoade repetate de agresiune verbală, excludere socială și stigmatizare medicală. Familia elevului a transmis în mod repetat sesizări oficiale către învățătoarea clasei, conducerea școlii și fondatoarea instituției, solicitând intervenții clare și protecție pentru copil. Din analiza corespondenței nu rezultă existența unor răspunsuri scrise care să confirme luarea unor măsuri concrete sau implementarea unor proceduri interne de gestionare a situației.

Intervențiile invocate de instituție par să fi fost preponderent informale, bazate pe discuții verbale fără documentare oficială, ceea ce a condus, potrivit familiei, la o escaladare a fenomenului și la o minimizare a gravității situației.

Stigmatizarea medicală: o formă agravată de bullying

Un element specific semnalat în acest caz este utilizarea repetată a unei etichete medicale cu caracter degradant, folosită nu în scop educațional sau de protecție, ci ca mijloc de umilire și marginalizare a elevului. Specialiști consultați de redacție subliniază că stigmatizarea medicală constituie o formă severă de violență psihologică, cu impact negativ asupra percepției de sine și dezvoltării emoționale a copilului.

Potrivit relatărilor, această etichetare a fost rostită în mod repetat în prezența altor elevi, fără a exista dovezi ale unor intervenții ferme din partea instituției pentru stoparea acestei practici. Lipsa reacției oficiale poate fi interpretată ca o validare tacită a comportamentelor agresive, ceea ce agravează situația și contribuie la consolidarea unui climat ostil în mediul școlar.

Rolul cadrelor didactice și al conducerii: între pasivitate și normalizare

Din datele puse la dispoziția redacției rezultă că personalul didactic a fost informat în mod repetat despre incidentele de bullying, însă intervențiile au rămas în mare parte la nivel verbal, fără consemnări oficiale sau măsuri asumate. Această abordare a redus trasabilitatea și a îngreunat verificarea aplicării unor soluții eficiente.

Familia elevului reclamă faptul că sesizările au fost adesea catalogate drept „dinamică de grup” sau „conflict minor”, ceea ce a condus la relativizarea și amânarea intervenției. În lipsa unor decizii scrise, fără planuri de intervenție și fără monitorizare formală, comportamentele agresive au continuat să afecteze copilul și climatul din clasă.

Presiunea indirectă de retragere și răspunsul fondatoarei

Un moment important în această anchetă îl constituie un răspuns verbal atribuit fondatoarei Școlii Questfield Pipera, Fabiola Hosu, care ar fi exprimat, în cadrul unui dialog direct cu familia, o poziționare sintetizată prin afirmația: „îți convine, bine; nu-ți convine, ești liber să pleci”. Acest mesaj, conform familiei, a fost perceput ca o presiune de retragere a copilului din unitatea de învățământ.

Redacția subliniază că această declarație este citată din relatările și documentele puse la dispoziție, fără a se formula concluzii privind intențiile sau motivațiile din spatele ei. Școala a fost invitată să ofere un punct de vedere oficial, însă până la momentul publicării nu a transmis un răspuns scris.

Confidențialitatea informațiilor și expunerea copilului

Potrivit corespondenței analizate, familia a solicitat în mod repetat respectarea confidențialității informațiilor sensibile referitoare la cazul de bullying pentru a proteja echilibrul emoțional al copilului. Cu toate acestea, au existat relatări conform cărora unele detalii au fost făcute cunoscute în mediul clasei, iar copilul a fost interpelat public, fiind plasat într-o poziție vulnerabilă.

Specialiști consultați afirmă că astfel de situații pot constitui o formă de presiune psihologică instituțională, afectând negativ percepția de siguranță a elevului în școală.

Răspunsul instituțional și documentele puse la dispoziție

În răspunsul transmis pentru redacție, instituția a furnizat un document informal de tip Family Meeting Form, care consemnează existența unor discuții, dar care nu cuprinde elementele esențiale ale unui act administrativ: responsabilități clare, termene, măsuri aplicabile sau sancțiuni.

Din perspectiva jurnalistică, acest document nu oferă garanții privind aplicarea unor măsuri concrete și verificabile, ceea ce ridică întrebări legitime asupra eficienței și seriozității gestionării cazului.

Impactul psihologic confirmat prin raport specializat

În sprijinul acuzațiilor, redacția a avut acces la un raport psihologic de peste zece pagini, realizat de un specialist recunoscut în România, care documentează consecințele emoționale grave resimțite de elev în urma expunerii prelungite la bullyingul semnalat în școală. Acest document medical susține gravitatea situației și relevă efecte profunde, ce pot influența pe termen lung dezvoltarea copilului.

Actualizări și reacții recente

• UPDATE 27.01.2026: Într-un email adresat părinților, conducerea Questfield International College a redus situațiile de bullying la „interacțiuni spontane dintre copii”, o formulare în contradicție cu sesizările documentate și cu gravitatea reclamată de familie.
• UPDATE 29.01.2026: După publicarea articolului, redacția a primit informații privind contacte telefonice informale către alte școli din zona Pipera, în care copiii retrași ar fi fost descriși negativ, fără documente oficiale care să susțină aceste afirmații. Redacția solicită clarificări publice privind aceste aspecte.

Concluzii și întrebări deschise

Cazul investigat în cadrul Școlii Questfield Pipera relevă o serie de probleme semnificative legate de modul în care instituția a gestionat sesizările privind bullyingul sistematic și stigmatizarea medicală. Lipsa unor măsuri documentate, absența unor răspunsuri oficiale scrise și reacția verbală atribuită fondatoarei reflectă o abordare ce poate fi descrisă ca insuficientă în raport cu gravitatea situației.

În același timp, situația ridică întrebări fundamentale privind mecanismele reale de protecție a elevilor și capacitatea conducerii de a asigura un mediu educațional sigur și respectuos. În lipsa unor clarificări oficiale și a unor acțiuni concrete, rămâne incertă responsabilitatea instituțională și eficiența intervențiilor în cazul semnalat.

Părinții și comunitatea educațională merită o comunicare transparentă și angajament ferm în protejarea drepturilor copiilor, iar școala trebuie să răspundă în mod clar și documentat pentru a restabili încrederea în capacitatea sa de a gestiona situații critice.

Articol realizat pe baza unei surse publicate inițial pe EkoNews.ro